Are 22 de ani. O ştiu de cînd avea vreo 3-4 ani. Parca aş fi crescut-o jumătate din viaţă. N-o mai văzusem de cel puţin trei ani, plecase din ţară. Ne-am revăzut de curînd. Are acelaşi amestec bizar de veselie şi tristeţe. Dar e atît de optimistă şi curajoasă cum n-am fost eu niciodată. Oricît de dărîmată aş fi eu acum, ar trebui să pot fi măcar pe sfert atît de puternică. Are 22 de ani şi se luptă pentru viaţa ei. O să fie bine.
0 Comments:
Post a Comment
<< Home