Tuesday, January 29, 2008

Get Set Go

Piesă bună pentru cînd simţiţi că aţi strînge pe cineva de gît sau vă apucă toţi "dracii deprimaţi"
Trupa se intituleaza Get Set Go (poate îi ştiţi din coloana sonoră a serialului Grey's Anatomy, "Crying Shame"), iar piesa este Die Motherf___er Die.
Click aci şi apoi pe titlul piesei (derulaţi puţin în jos dacă n-o vedeţi din prima).
Sau aci, acusticeşte.

House of Cards

Friday, January 25, 2008

Cîntări de weekend

Viţa de Vie, Lăptăria lui Enache, vineri seara
Byron, Clubul Ţăranului, vineri seara
Grimus, Lăptăria lui Enache, sâmbătă seara



Thursday, January 24, 2008

Silence is positivity

De dimineaţă erau în metrou trei doamne (35-40 de ani), blonde toate, ai fi putut crede că erau surori, însă cred că erau doar foarte bune prietene. Zîmbeau foarte mult, îşi povesteau ceva entuziasmate, rîdeau pe alocuri, probabil nu se văzuseră de ceva vreme în trio; în fine, era multă bucurie acolo. Erau colţul vesel al metroului dimineaţa cînd toţi sînt fie somnoroşi, fie bosumflaţi, fie obosiţi, fie deprimaţi, fie scîrbiţi, fie toate la un loc. Eu însămi simţeam că o să mă prăbuşesc şi n-o să mă ridice nimeni de jos. Fetele comunicau prin semne şi totuşi starea lor de bine (cel puţin aparentă) era zgomotoasă prin culoare. La Timpuri Noi, una dintre ele a coborît odată cu mine, după ce s-a îmbrăţişat strîns cu celelalte două. Cînd am pus piciorul pe peron am realizat că în tot timpul ăsta ascultasem în căşti Silence Is Easy (Starsailor).
Mergînd pe stradă spre birou, mă gîndeam la întîlnirea de aseară cu Martina (prietena mea cea mai bună), cum stăteam în cafeneaua de sub Lăptărie neştiind ce să-i spun despre mine din ultima vreme, dar ştiind că ea înţelege întotdeauna şi cum mă gîndeam că o să scriu despre asta, iar acum nu mai sînt în stare.
Şi ascultam Positivity (Suede) ca să-mi placă şi mie dimineaţa măcar un pic.

Monday, January 21, 2008

Recomandare

Există cineva care scrie foarte frumos, pe care nu l-am întîlnit decît indirect şi ne-personal prin cea mai bună prietenă a mea, Martina, şi căruia sper să i se recunoască într-o zi talentul. Are "nişte vorbe cum trebuie", cum spunea bunicul Martinei într-un cu totul alt context şi referitor la cu totul altă persoană.
ultima neîntîlnire
de Catalin Pavel

2007-10-24
nu ne-am mai văzut de mult
de la nici o despărţire.
din greşeală azi am vorbit la telefon
şi ne-am dat o neîntîlnire.
ne vom neîntîlni pe bulevardul magheru, la teatru
emoţionaţi la doişpe
la unu la două la trei şi la patru.
mai tîrziu ne vom nepărăsi
aşa cum n-am făcut-o niciodată
şi după obiceiul nostru personal
ne vom iubi fără să fim de faţă.
noi ne vedem cel mai rar azi,
şi o să ne vedem pentru mult timp
poate chiar pentru prima oară,
aşa că putem să lipsim.
Dacă vă spune ceva şi sînteţi curioşi pentru mai multe, mergeţi aici.

Saturday, January 19, 2008

Strange dream brother delight

Ei, mi-am mai făcut o dambla pe blogul ăsta, pe care, ca să nu ziceţi că pierdeţi vremea dacă mai intraţi din cînd în cînd şi ca să nu pun eu zi de zi cîte ceva cu Buckley, na, îl aveţi în dreapta cu cîteva cîntece grozave. Încă mai cred că este unul dintre cei mai speciali muzicieni şi că pierderea lui este ceva enorm şi absolut de neînţeles. Şi cînd mă gîndesc cît am pierdut numai pentru că nu am apucat să-l văd măcar o dată pe scenă, chiar şi în cîrciumile/cafenelele alea în care se ducea el să cînte fără să-i pese de promovare, publicitate şi altele ce ţin de comercial.
El găseşte cuvinte chiar şi pentru lucrurile pentru care nu există cuvinte.
music is endless

Thursday, January 17, 2008

Cîntecelul ăsta minunat s-a întors la mine după ani. Doar cîntecelul.
Holly Cole - River

Sunday, January 13, 2008

Nu-mi place iarna, o urăsc. M-am săturat de hainele astea groase, care mă sufocă; abia aştept primăvara, aşa e în fiecare an, cu disperare. Cu toate astea, mai sînt uneori lucruri frumoase şi iarna. Chiar şi în Bucureşti.









Monday, January 07, 2008

Raw material

Îmi pare rău pentru cei care au muncit sa facă materialele astea promoţionale cu care ne sînt bombardate cutiile poştale aproape zilnic şi le mulţumesc în acelaşi timp că i-au oferit lui Totosh momente de mare încîntare distructivo-artistică.




Thursday, January 03, 2008





La început n-am vrut să ies în zăpadă. Mi-era prea somn şi prea lene. Apoi mi-a plăcut afară. Mă gîndeam cît este de cînd nu m-am mai jucat în zăpadă sau, şi mai rău, de cînd nu m-am mai dat cu sania. Cîţiva ani, nici nu mai ştiu cîţi, cu tata... cînd încă mai era pe aici ca să dea în mintea fiică-sii, om în toată firea...
Nu deranjaţi, vă rog, momentan savurez vinul fiert cu scorţişoară. Nu luaţi în seamă ce scrie pe cană, ăla chiar este vin.