Mi-au prins tare bine cele cîteva zile petrecute cu Martina şi cu ai ei în căsuţa ei de la ţară, cu muzicile (puse tot de mine, normal), cu vin fiert, un film-două, de fapt trei, cu Grim care este zăpăucul casei şi care nu concepe ca cineva să mănînce sau să facă ceva, orice, în prezenţa lui fără ilustra sa participare, cu Teri de care m-am înnamorat iremediabil şi pe care am vrut s-o vîr în geantă la plecare - dar ce scandal ar fi făcut Totosh al meu, care e un fel de Grim în variantă pisicească, cu telefonul care a făcut-o pe Martina aşa de bucuroasă cum n-am mai văzut-o de prea mult timp şi cu bunicul care mi-amintea de bunicul meu, cu umorul pe care nu şi l-a pierdut nici la aproape 90 de ani; trecem peste cafeaua cu sare de lămîie în loc de zahăr, operă proprie, sau peste faţa de masă pătată tot cu cafea - şi nu băusem nimic, honest! - sau peste cum am reuşit eu să blochez laptopul în loc să-l închid; în rest am fost impecabilă, ca de obicei. Încă mai simt ca anul trecut pe vremea asta, nu sînt un exemplu de optimism (nu sînt un exemplu de nimic, de fapt), însă e ceva mai multă linişte acum. Ceea ce vă doresc şi vouă, dacă asta e ce căutaţi.

Grim

Teri

Ultimul pe anul ăsta

Să aveţi un Crăciun liniştit!

Adio, mama, şi-un praz verde!

Vă anunţ oficial că de astăzi relaţia mea şi a colegilor cu restaurantul de care vă vorbeam vineri, de unde ne procuram noi masa de prânz s-a încheiat. După ce m-au cadorisit cu un ciob în "mîncărica" de mazăre, astăzi pur si simplu au sărit o comandă (care, întâmplător sau nu, era tot a mea!), pentru că nu aveau materia primă pentru a o pregăti. Probabil nu aveau nici telefon ca să ne sune şi să ne încunoştiinţeze asupra acestui fapt şi să pot alege altceva. Ori e vreun semn că trebuie sa fac post negru sau să ma bag la vreo dietă, which, by the way I hate and I don't even need!

Numai Magda e de vină, că a c(i)obit de dimineaţă!

Mîncărică de cioburi

La birou ne comandăm masa de prînz de la un restaurant cu renume. Nu că ar conta renumele, dar aşa, ca fapt divers. Tot ca fapt divers, azi am pohtit să mănînc mîncărică (de ce se folosesc diminutive în denumirile mîncărilor n-am să înţeleg niciodată - sărmăluţe, tocăniţă, ciorbă de văcuţă, chifteluţe, etc, mă rog...) de mazăre. Nici nu iau de două ori din ea, că dau peste un ... ciob; vreo 12 cm lungime, destul de gros. Trecem peste sperietura trasă şi peste nervi, dăm telefon si ne-o trînteşte un deştept în moalele capului: "Nu pot să-mi explic provenienţa ciobului, la noi nu s-a spart niciun geam. Sînteţi sigură că nu e de la dumneavoastră?" Mama voastra de restaurant!

Lipstick Traces la Happy Fish TV

Pentru cei care se întrebau ce mai face Nic, aveţi noile Lipstick Traces aici.
www.happyfish.ro

4913

Acesta este numărul discului meu Trend Off din ediţia limitată lansată azi. Încă mai audiez. Sînt pe la piesa 13. Pe la Slide şi e aşa ciudat cum încă. Nu prea sînt cuvinte şi, de fapt, de ce ar trebui să fie? Nu contează decît muzica şi felul în care mă face să (mă) simt

.

Lansare Trend Off, Urma

Primele poze ale lui Totosh în noua lui căsuţă. Încă mai face turul, deşi casa nu e foarte mare, însă trebuie să se familiarizeze el cu toate colţurile. A descoperit vreo două jucărele noi, manîncă şi se joacă şi noaptea şi îmi urmăreşte orice mişcare cu ochişorii lui şmecheri. Acum daţi năvală, naşelor!

Mulţumesc din suflet Oanei, care l-a salvat de pe stradă! În continuare eşti şi tu mămica lui

What I Am

cămăUrmăreşte

Ruoc la Clubul Ţăranului

La precedentul concert Byron m-am speriat puţin pentru că a trecut pur şi simplu pe lîngă mine. Probabil eram prea obosită sau încărcată.

Aseară a fost mult mai bine.

A fost bucurie.

A şi trecut un an?

La mulţi ani!